Liniste. ma gandesc la ziua de azi şi la cea de mâine. La ce ar fi trebuit să fac şi la ce am de facut. Si nu e tocmai liniste, şi, la fel ca mulţi dintre voi, nu sunt tocmai mulţumit. Prea multe sunt de facut, şi prea puţin timp. Sau poate prea puţină energie, putere şi inspiraţie.
Dar îţi mulţumesc, Doamne, pentru ziua de azi. Te slăvesc pentru toate zilele dăruite de tine şi te rog să ma ajuţi să nu uit că tu eşti Dumnezeu! Şi eu sunt menit, creat, întocmit, să te slujesc. Ajută-mă să fac acest lucru cât mai bine!
One has to listen with patience and a will to hear something in the silence. Odd how "loud" silence can be, yes? Sometimes silence can almost be deafening. And with this being the case, it can take a great amount of willpower, prayer, and determination to slog through the noise of silence and find the crystalline words of God - clear and crisp. But they are there. God waits...
Posted by: FredZ | 5 aprilie 2009 at 04:44